Antrenament

Cum antrenaz eu porumbeii Jucatori pag de Iasi pentru concurs.
Dupa ce puii coboara din boxa si incep sa manance singuri fara probleme, ii mut in compartimentul pentru pui - care este si compartimentul pentru lotul de concurs.
In timpul petrecut cu parintii in compartimentul pentru matca, inainte de a fi mutati, puii deja invata semnalul pentru mancare, semnal pe care ei il aud de fiecare data cand ii hranesc. Dupa doua - trei zile de la mutare - timp necesar pentru a se invata cu noua locuinta, pun cusca de plasa pentru invatare pe acoperis, deasupra gurii de intrare in voliera si-i bag pe pui inauntru, impreuna cu unu-doi pui care deja stiu sa intre, dar nu mult mai mari decat ei pentru ca ii vor bate si-i vor fugari prin cusca. Acest "antrenament" il fac inainte de a-i hrani, seara de obicei. Auzind semnalul pentru mancare, cei mari vor intra iar invataceii ii vor privi si, cei mai indrazneti, ii vor urma. Ceilalti vor privi prin gaura dar nu vor avea curajul sa intre din prima zi, asa ca ii bag eu cu mana, prin gaura, dar ii tin un pic cu capul in jos inainte de a-i impinge usurel, pentru a se orienta si a se invata cu imaginea compartimentului vazut de sus.
Uneori este nevoie ca si a doua si a treia zi sa-i ajut sa intre, insa timpul petrecut pe voliera, in cusca, este benefic pentru ca se invata cu acoperisul si imprejurimile.
De obicei, dupa doua - trei antrenamente intra singuri - ori de foame, ori pentru ca se inopteaza, ori de frica pentru ca raman singuri!
Desi sunt unii mai isteti care invata in cateva zile, prefer sa fac macar zece astfel de antrenamente de invatare a intrarii in voliera, pentru a evita situatiile neplacute si enervante, cand porumbelul stie pe unde ar trebui sa intre, se uita prin gaura si ii vede pe ceilalti, dar n-are curaj sa intre si ramane afara peste noapte daca nu reusesc sa-l prind pe intuneric, caci la aceasta varsta deja pot zbura binisor si-s greu de prins.
Dupa ce invata sa intre, ii bag in cusca de invatare (cu gaura de intrare acoperita) si ridic incetisor cusca, lasandu-i liberi. Fiind seara, se vor mai plimba un pic pe acoperisul volierei si vor intra la mancare. In cazul in care unii vor dori sa coboare pe sol, ii alung usor pentru a zbura inapoi pe voliera. Gratie custii de plasa, ei si-au format deja o imagine a acoperisului si stiu deja unde este intrarea, zburand direct in acea zona.
Cam doua - trei saptamani ii las in voia lor, rezumandu-ma la a-i elibera de jos, In aceasta perioada ei se invata cu imprejurimile volierei, casele din imediata apropiere, imaginea volierei si a imprejurimilor vazute de sus, se invata pana la urma sa fie prinsi - pentru ca-i prind si-i eliberez individual, pentru a scoate din compartiment doar porumbeii pe care-i vreau eu. Alt avantaj al prinderii individuale este ca nu se invata sa iasa singuri cand deschid usa si intru la ei.
In aceasta etapa, porumbeii au invatat sa vina la mancare cand ii chem, s-au invatat cu noua lor casa si "colocatarii", au invatat pe unde sa intre in voliera si s-au familiarizat cu imprejurimile, caci au mai zburat in stol cu ceilalti mai batrani, ocazie cu care si-au intarit si muschii si rezistenta la zbor. Aceasta a fost, de fapt, faza de educare a lor, caci antrenamentele de-abia acum incep!
La mine este un caz mai special, casele fiind ingramadite iar curtea mea prea mica, nu am o pozitie din care sa pot vedea tot cerul, asa ca mi-am construit o platforma pe casa, la care ajung pe o scara inalta, casa fiind cu etaj.
Deci, prind porumbeii individual si-i bag intr-o cutie de carton, urc pe platforma si-i eliberez! Invataceii nu vor avea toti curajul sa zboare cand deschid cutia, asa ca-i scot cu mana si le fac vant in sus! Majoritatea din ei vor zbura direct pe casa sau pe voliera, insa este o experienta de care au nevoie pentru a sti ce-i asteapta. Cei care sunt mai antrenati vor zbura dupa ceilalti, vor face una - doua ture si se vor aseza. Dupa trei - patru lansari, vor incepe toti sa faca ture, iar de pe la varsta de trei luni - trei luni si jumatate incep sa joace. Mai intai pe o aripa, apoi vor da cateva cozi, apoi vor mai amesteca cozile cu jocurile bunisoare, dar intr-o saptamana vor juca curat.
Daca am timp, lansarile le fac zilnic, mai putin inainte de concurs cand fac o zi pauza, premergatoare concursului.
Daca am puisori la educare, mai intai lansez lotul de concurs si apoi scot invataceii in cusca pentru invatare. Pana vin cei batrani de la zbor, cei mici deja sunt intrati.
In ceea ce priveste mancarea, din ce am observat eu, ovazul si falarisul dau rezistenta la zbor iar porumbul si graul dau chef de joc . . . Voi verifica si anul acesta!